miercuri, 5 iulie 2017

Si nori si soare si vant si durere si liniste

Si nori si soare si vant si durere si liniste … si toate se amesteca intr-un amalgam, intro cuva mare in care sentimentele se contopesc cu starile, iar rezultatul incearca sa convietuiasca cu e-ul meu. E greu? POate ca da…. Ce e insa sigur e ca iubirea poate sa fie ingredientul miraculous care sa le lege in armonie.
As vrea sa te strang tare in brate ca sa stiu exact sentimentul care ma leaga de tine, dar inainte de toate as vrea sa te tin de mana sis a te plimb prin visele mele, sa te duc pe plaja mea, acolo unde nisipul e fin si alb, iar marea senina si albastra. Nu vreau sa porti ochelarii de soare, vreau sa iti vad ochii in toata splendoarea lor. Imi plac ochii tai, te reprezinta atat de frumos. Vreau sa te plimb in picioarele goale acolo unde marea atinge tarmul, sa simti caldura si racoarea apei in acelasi timp. Si mai vreau sa te uiti sincer in ochii mei. Vreau sa imi zambesti fara sa imi spui nimic. Vreau sa iti ating parul si iti privesc licarirea din lumina. Apoi sa te sarut usor pe buze si tu sa razi ca un copil…
Te-as duce apoi in luminisul meu in care ma retrag de fiecare data cand mi-e dor de mine. E atat de verde iarba iar florile miros atat de puternic incat te imbata pe loc.
Te-as imbratisa inainte de plecare, si te-as tine in bratele mele putin….pentru ca mi-e dor

miercuri, 14 iunie 2017

Amintire de la mare...

Am ajuns la mare si abia ajuns a cazut la somn. Ma obosise drumul. Nu mi-a trebuit mult sa adomr, doar ce am inchis ochii si am visat. M-am trezit si printre pleoape am vazut ca era ora 3. Nu mai aveam somn, ma trezisem odihnit. M-am gandis sa ies pe plaja sa ma plimb, poate sa prin rasaritul.
A inceput sa ploo. Ca intr-o tacere am inaintat in nisip lasand picurii grei sa cada peste umerii mei goi. Imi placea ploaia asta calda. Apa era numa buna sa ma afund in ea insa am zabovit nitel pe plaja. Am cazut in genunchi si am ramas asa, liber.
Am inceput sa plang , eram singur si plangeam. Ploua, plangeam si simteam cum apa ma inconjoara ca intr-o imbratisare. Aveam nevoie de ea, de imbratisare, poate mai mult ca oricand. Am ales insa sa ma afund in apa incet incet pana cand eram cu totul in mare. Am lasat apa sa isi faca voia si m-am trezit intr-o plutire linistita. Apa era mica insa era lina si relaxanta. Mai ca as fi adormit, insa gandurile nu imi dadeau pace. Mi-am dat seama ca aveam nevoie de tine. Culmea era ca nu te vroiam ci vroiam sa te vad sa te ating, insa nu pe tine. Poate ca pe aceea pe care o cunosteam. Stiam ca te-ai schimbat cu mult inainte de a pleca spre mare, stiam ca zambetul tau nu mai era adevarat. Am ales sa adorm in mare cu gandul la tine si la ochii tai albastri. Uneori mai inchid ochii si rememorez botezul marii, marea si ochii tai. Pletele tale inca stau in fata mea si le mangai incercat sa iti caut fata, flamand buzele sa ti le sarut…

marți, 6 iunie 2017

un bilet.....

Au trecut momentele cand a fost durere. Au trecut clipele cand iti vedeam chipul in orice loc. Au trecut chiar si amintirile, am reusit sa nu te vad de cateva luni bune. Mi-am dorit sa nu te intalnesc, pentru ca stiam ca o sa fie greu. Maturitatea nu cred ca are de-a face cu asta (asta ca sa iti raspund la primul lucru care ti-ar fi venit in minte….scuze defect professional, inca ma mai gandesc la tine.) Ba sa nu te mint, intr-o noapte cand nu aveam somn si gandurile ma urmareau, m-am plimbat prin aceleasi locuri nocturne care ne duceau pasii cand ne intalneam. Paseam stingher langa tine si nu stiam exact ce sa iti spun. Eram ca un copil emotionat la prima intalnire. A fost asa de ciudat si asa de frumos in acelasi timp. Nu stiu cat de indragostit eram atunci de tine, insa speram sa ma lasi sa te sarut atunci cand inchizi ochii sa dormi. Am rememorat plimbarea aceea chiar daca nu mai stiam exact strazile. Era intuneric si lumina destul de vaga, insa mi-a placut mult. M-am gandit la tine, apoi la mine, apoi….la ura. Am zambit si mi-am inchipuit ca m-ai iertat, ba chiar am simtit ca erai inca cu mine la un moment dat… m-am intors brusc sperand sa te prind si sa iti mai privesc chipul. Am ajuns aproape de blocul tau si mi-a fost frica sa ma duc mai departe. Simteam oricum ca toata aceasta plimbare era un pic ciudata. Am ramas langa masina care o parcasem aproape de tine. Mi-ar fi placut sa fumez, cred ca in acel moment puteam savura o tigara. De multe ori ma gandesc ca fumul ma poate purta in linistea mea prin universuri paralele gandirilor mele, ar fi interesant sa experimentez asta, insa era tarziu, de fapt alesesem ora aia in speranta ca tu vei dormi deja si nu vei avea cum sa iesi la plimbare. O facusem pentru tine, nu vroiam sa te fac sa crezi ca sunt un ciudat sau chiar sa te uiti urat la mine. Sa iti spun drept speram la un zambet. Mai am si acum poze cu tine in care zambesti si, cand le mai privesc inchid ochii si iti aud rasul pofticios. M-am apropiat de parbriz si am vazut un bilet sub stergator, era o foaie rupta si pusa acolo. Mi-a batut inima cu putere. Daca ar fi fost scrisul tau m-ar fi bucurat fiecare pata de cerneala, fiecare unduire a penitei, fiecare punct …si fiecare zambet din spatele celor scrise. Ma hazardam, speram ca e o poezie. Cand iti citeam poeziile inchideam ochii si parca auzeam muzicalitate in ele. O melodie obsesiva insa, care imi era totusi draga. Am luat bucata de hartie si ma uitam la ea inmarmurit. Imi era teama sa o deschid, imi era frica sa nu fie un simplu bilet al unui tip caruia ii ocupasem parcarea. Nici nu aveam curajul sa ma dezamagesc. Am luat repede un pix din masina si am scris apasat: imi e dor de tine, apoi speriat l-am pus intre gaurile din gardul cel mai apropiat, apoi ca un copil speriat am plecat. Am ramas in masina cand am ajuns acasa….ploua si imi era frig, cred ca am si atipit inainte de a intra in casa. Asternuturile erau reci, lasasem geamul deschis iar frigul patrunse in camera. Eram cu gandul la biletul ala…nici nu il citisem….si am adormit.

sâmbătă, 20 mai 2017

vineri, 12 mai 2017

Ganduri catre nicaieri!

Am numarat ploile
Din doi in doi cum mi-ai zis
mi-au iesit la numar abia a doua oara
Am inchis ochii si am sperat sa nu mai ploo
i-a deschis asa-ntr-o doara
doar ca sa aprind eternal necuprins

Am lasat sa cada peste umerii tai goi, parul tau, brunet superb
Am citit in ochii tai o dragoste infinita
Nu catre mine ci catre viata

Am vrut sa te ating
Sa te simt in adancul sufletului meu
Zambind si dandu-mi putere

Am trait pentru o clipa o durere intensa
Dar, am rabdat, stiind ca e placerea de a te cunoaste

Picaturile de apa cad in continuare deaupra in mansard mea
Te astept mereu aici, unde e cald si bine

miercuri, 3 mai 2017


A tacut pana si ultimul vuiet de masina. A inceput usor sa bata vantul si calmul serii s-a asternut cu umbra sa peste sat. Am simtit nevoia sa respir adanc. Sa respire adanc si odata cu aerul care iese din plamani sa dispara toate problemele de peste zi. Si am facut-o. Am inchis ochii si am inspirit adanc, tragand cu putere aerul cald al serii….apoi am expirat problemele si necazurile si rautatile oamenilor. Stii tu mama, cat de rai au devenit oamenii? Nu credeam ca zi de zi, clipa de clipa totul se cerne iar printre ei, elegerile mele sunt putine, atat de putine incat as vrea sa fiu prietenul meu cel mai bun.
Am inchis ochii si am savurat linistea. A fost bine. A fost cald si bine
Sti cand iti povesteam despre visele mele? Era frumos acolo si nimeni nu ura pe nimeni. As vrea sa ma intorc macar in timp sa mai ascult una din povetele tale, sa mai simt o data mana ta cum imi mangaie crestetul… era linistitor si facea sa dispara toate, chiar toate necazurile.
Au evoluat mama pana si reprizele de liniste si chiar orele de somn. Au ridicat ziduri asa de mari si au inchis inimile frumoase in cetati adanc zavorate. Dar, a mai ramas ceva pentru noi aici… a ramas iubirea. Invatam, visam si intalnim iubirea zi de zi…am invatat sa reluam procesul zi de zi, chiar daca intr- zi infinita, insa ne bucuram in lantul asta de un sarut, fie si el in vis.
Am sa deschid acum ochii. Am sa revin la lucrurile mele. De fiecare daca imi curg lacrimile mult timp dup ace fac asta. Mi-e dor de tine si de vocea ta. Traiesc ca sa iubesc clipele pe care mi le da Domnul pana la momentul cand te voi revedea….

marți, 28 februarie 2017

Sa uit de soare….


Sa uit de soare pentru ca imi este frig
Un frig ce imi cuprind aripile
Sa inchid ochii si sa visez
Un vis frant precum o parte din inima mea
Sa citesc cu voce tare
O poveste pentru copiii care mai stiu sa rada
Sa privesc in tacere
Cum se naste o lacrima
Sa cant privind un portativ
Care e ingalbenit de durere
Sa tac precum linistea din sufletul pacii
Sperand ca undeva in lume o sa gasesc un zambet
Sa adorm cu acorduri de muzica
Intr-un somn odihnitor, fara vise...