joi, 18 aprilie 2024

Nici nu vreau sa mai iubesc.... -


Uneori cuvintele sunt asa de reci cand te gandesti la frumusetea unui sentiment. Stau si ma intreb deseori de ce iubim. Daca viata ar fi frumoasa poate ca as fi incetat sa o iubesc. Nu as fi facut asta din prostie, ci doar din covalescenta. Pentru ca frumusetea vietii nu o gasesti pe taraba ci o castigi cand te iei la tranta cu lumea, cu frumusetea clipelor si cu rautatea oamenilor pe care sfarsesti a-i iubi. 


Pastel Roman


un zambet asa....in soapta

Daca ti-am deschis inima pentru o clipa a fost sa te vad zambind si sa iti fac chipul sa radieze de fericire. Nu stiu sa spun cuvinte mari, stiu doar sa imi daruiesc viata si iubirea in mainile tale. Stiu sa iti sarut clipa diminetii cu inima si sa iti ating pleoapele vietii cu sufletul meu.

Nu mam nascut din foc si nu am fost zamislit in apa. Am invatat insa sa iubesc cu putere si sa vars lacrimi de durere. Am citit in foc si in apa ca iubirea nu e la vedere. Am zamislit din pamant si din aer un fel de iubire, o calda amintire de portelan nemaivazut care sa te insoteasca peste tot. As fi vrut sa iti fie pavaza si ajutor pentru zilele grele. Stiu insa ca undeva s-a rupt ceva si ai lasat sa cada jos un scut pentru un timp asa de scurt. As fi vrut sa lasi portita aia deschisa sa pot intra in sufletul tau. Tanjeam dupa caldura inimii tale si dupa fericirea din zambetul lacrimilor tacute. As fi stat sa privesc cu nesat cu vantul se joaca prin pletele tale si cum ti se inrosesc buzele tale cand ti-e cald. As fi privit anda in ochii tai sa ma pierd intr-un ocean de pace si liniste. Mie dor sa te vad zambind si sa caut lumina. Am sa privesc insa soarele....stiu ca una din razele sala te vor intoarce din drum cate mine. Stiu ca zambetul tau il pastrez in sulfet pentru intotdeauna!