m-am adancit in ganduri azi...si printre stropi de ploaie ce loveau cu putere fereastra mea...am atipit...nu am visat insa imi aduc aminte de ploaia care nu inceta...si mai imi aduc aminte de linistea ce ma inconjura....vroiam insa galagie....dar a trebuit sa ma multumesc cu o liniste surda care parca imi ocupa aerul...nu am mai putut sa respir si m-am trezit ....erai tu langa mine...erai tu si imi zambeai...m-am pus sa dorm..am stiut ca e doar o viziune a fericirii mele....mi-e dor de tine inger necunoscut

amintiri...

Am trecut azi pe langa poteci de apa…si parca amintirile au inceput sa curga. Mi-am adus mainte de zapada….de arsita si de iubire.
Am visat amintiri care erau atat de frumoase…am vazut cum zambetul poate sa transforme o lume intreaga si am simtit cum lacrima poate sa distruga un suflet.
mi-am jurat in tacere ca voi asculta istoria inainte de a face urmatorul pas…insa mi-e frica de tot. am castigat o batalie cu mine insumi..insa razboiul a fost pierdut de la bun inceput. In viata am pierdut si parca uneori am zambit printre lacrimi. O sa imi fie dor de tot…o sa iubesc clipa si clipele care ma dor….o sa le iubesc si chiar daca nu o sa le mai vreau….o sa le simt in coltul meu de lume in care sunt doar eu.
mi-e dor insa…mi-e dor de pacea si de zambete care sa ma faca sa ma redeschid…mi-e dor sa simt un sarut asa cum il simteam alta data…mi-e dor de o imbratisare asa cum simteam alta data