Ganduri catre nicaieri!

Am numarat ploile
Din doi in doi cum mi-ai zis
mi-au iesit la numar abia a doua oara
Am inchis ochii si am sperat sa nu mai ploo
i-a deschis asa-ntr-o doara
doar ca sa aprind eternal necuprins

Am lasat sa cada peste umerii tai goi, parul tau, brunet superb
Am citit in ochii tai o dragoste infinita
Nu catre mine ci catre viata

Am vrut sa te ating
Sa te simt in adancul sufletului meu
Zambind si dandu-mi putere

Am trait pentru o clipa o durere intensa
Dar, am rabdat, stiind ca e placerea de a te cunoaste

Picaturile de apa cad in continuare deaupra in mansard mea
Te astept mereu aici, unde e cald si bine

A tacut pana si ultimul vuiet de masina. A inceput usor sa bata vantul si calmul serii s-a asternut cu umbra sa peste sat. Am simtit nevoia sa respir adanc. Sa respire adanc si odata cu aerul care iese din plamani sa dispara toate problemele de peste zi. Si am facut-o. Am inchis ochii si am inspirit adanc, tragand cu putere aerul cald al serii….apoi am expirat problemele si necazurile si rautatile oamenilor. Stii tu mama, cat de rai au devenit oamenii? Nu credeam ca zi de zi, clipa de clipa totul se cerne iar printre ei, elegerile mele sunt putine, atat de putine incat as vrea sa fiu prietenul meu cel mai bun.
Am inchis ochii si am savurat linistea. A fost bine. A fost cald si bine
Sti cand iti povesteam despre visele mele? Era frumos acolo si nimeni nu ura pe nimeni. As vrea sa ma intorc macar in timp sa mai ascult una din povetele tale, sa mai simt o data mana ta cum imi mangaie crestetul… era linistitor si facea sa dispara toate, chiar toate necazurile.
Au evoluat mama pana si reprizele de liniste si chiar orele de somn. Au ridicat ziduri asa de mari si au inchis inimile frumoase in cetati adanc zavorate. Dar, a mai ramas ceva pentru noi aici… a ramas iubirea. Invatam, visam si intalnim iubirea zi de zi…am invatat sa reluam procesul zi de zi, chiar daca intr- zi infinita, insa ne bucuram in lantul asta de un sarut, fie si el in vis.
Am sa deschid acum ochii. Am sa revin la lucrurile mele. De fiecare daca imi curg lacrimile mult timp dup ace fac asta. Mi-e dor de tine si de vocea ta. Traiesc ca sa iubesc clipele pe care mi le da Domnul pana la momentul cand te voi revedea….

Sa uit de soare….

Sa uit de soare pentru ca imi este frig
Un frig ce imi cuprind aripile
Sa inchid ochii si sa visez
Un vis frant precum o parte din inima mea
Sa citesc cu voce tare
O poveste pentru copiii care mai stiu sa rada
Sa privesc in tacere
Cum se naste o lacrima
Sa cant privind un portativ
Care e ingalbenit de durere
Sa tac precum linistea din sufletul pacii
Sperand ca undeva in lume o sa gasesc un zambet
Sa adorm cu acorduri de muzica
Intr-un somn odihnitor, fara vise...

Mi-am intors privirea pentru o clipa si parca am uitat o viata
Nu te mai am, te-am pierdut pe undeva…. Nu te mai simt, te-am ratacit printre crampeie de vise… nu te mai aud, gemetele tale s-au pierdut printre asternuturi uitate de timp
Sti, citeam deunazi niste versuri si am inchis ochii. Am simtit sarutul tau pe fruntea mea. Am incercat sa uit iarasi. Simt ca amintirea ta ma urmareste pe coridoare reci.
Am ridicat temperature in casa, simteam nevoia de caldura. De prea multa vreme era rece la mine in casa. Am ales caldura si o cana cu vin. Am ratacit prin ganduri incercand sa repar franturi de aripi, de vise si rataciri de suflet. Am plans si am ras cand m-am jucat cu amintirile. Sti, amintirile dor asa de mult, insa e asa de placut sa te mai simt, chiar daca pentru clipe, alaturi de mine.

Nu te mai am…te-am pierdut
Oare ne-am iubit candva, sau n-ai fost, nu ai fost a mea….?

Amandoi am invatat sa ne iubim frumos
am crezut in viata si-n ce ne-a dat
si-am pastrat lumina de-nceput ce ne-a legat
ma cunosti tu m-ai ales voi fi mereu a ta
chiar de lumea nu ne va ierta
iti promit ca-ntotdeauna te voi ajuta

promit ca nu te voi uita
si daca n-ai sa fi cu mine
vei exista in viata mea
si-am sa ma rog sa-ti fie bine

peste ani ne vom regasi
mereu indragostiti
ne vom regasi si ne vom iubi
si-amandoi vom intelege viata cum e ea

Sunt singur, asa cum poate am vrut sa fiu mereu. Privesc in gol. De acum golul e etern. Ma uit la ochii mei si ii inchid. As vrea sa visez, insa visele au trecut de celalata parte, acum a ramas din mine doar un trecator, un etern visitor, trubadur. Am deschis ochii si mi-am privit hainele, sunt frumos imbracat, culorile sunt calde insa e rece totul in jur. As vrea sa imi iau ramas bun de la casa si incep sa ma plimb, ciudat, nici chiar scara nu mai scartie, de fapt plutesc, asa cum am vrut dintotdeauna. Ating lucrurile si ele se pierd in mna mea ca un fum. O sa imi fie dor sa dorm in patul asta, de as putea sa ma mai intind macar inca o data. Oricum e totul rece, mie nu mi-a placut niciodata frigul asta….
Trebuie sa plec acum…. Imi e greu sa ma despart de tot.
As vrea sa mai aud o data un ras, un zambet, o privire….poate alta data, acum a venit vremea sa plec. Nu urasc pe nimeni, iubesc eternitatea, asa cum am facut-o de fiecare data, insa imi place sa fiu singur….