Septembrie

Undeva departe de ploaie...

Daca lumea s-ar opri pentru o clipa cred ca as inchide ochii si mi-as inchipui miscarea ei. M-as odihni apoi sub umbra unui copac, sau mai bine sub pacea si linistea soarelui arzator. As ridica privirea abia apoi ce ochii s-ar odihni cu linsitea acuta a surzeniei amintirilor. As apleca gura si as sorbi din izvorul de apa si as zambi cand as simti cat de rece poate fi.

Cred ca as cauta apoi sa vad de unde porneste lumeasi unde se opreste. Apoi as zbura deasupra tuturos si as canta, as canta asa de tare incat sa ma auda fiecare vietate. As plange si as rade si apoi as adormi din nou. As vrea sa ma trezesc cand totul o ia de la capat si sa va spun ce frumoasa e lumea, ce frumoasa e linistea naturii si ce calda e lumina soarelui. Daca nu distrugeti pamantul asta, poate ca invatati sa il iubiti!

Saraca inima me

Am simtit... cum o galeata de apa cu gheata imi improspateaza trupul. Am simtit pentru inceput, un fior de frig si apoi cum toate durerile suportate de-a lungul timpului au inceput sa se declanseze pentru cateva secunde. Am simitit in acelasi timp cum o flama mare de foc imi arde fiecare fir de par si aerul pe care il respir e atat de cald incat Sahara intraga mi-a intrat in ochi. Apoi mi-am dat seama ca am vazut-o iarasi, era doar chipul ei si un zambet la fel de interesant. O urasc atat de mult incat as cere-o de nevasta!

Stiu sa tac cateodata cand ploua. Stiu sa plang insa de cele mai multe ori. Pentru ca afara e ceata acum stau nedumerit. Ma ingana seara ce parca ma vrea adormit. M-am gandit la multe mama si mi-am dat seama ca imi e dor de timp. Nu de cel care este si nici de cel ce va veni….ci de cel ce a plecat si a ras asa zglobiu lasandu-ma in urma sa. Nu ca as fi vrut sa il intorc inapoie…ci doar ca il vroiam oprit. Oprit ca sa pot iubi. As fi intors fata spre ea si i-as fi  zambit. Ea zambeste asa de frumos, asa de luminos incat imi e dor de soare. Ploaia cade insa si zilele senine s-au dus. Seara si-a capatat lumina ei si parca imi e dor sa adorm si sa privesc iarasi zambind spre dimineata. Mi-e dor mama sa pot dormi asa cum dormeam uneori, iar soarele sa fie cald si noaptea zambareata. De multe ori ma gandeam cat de mult as fi vrut sa o sarut. Sa fie a mea doar pentru cateva clipe in care doar sa o sarut…sa ii simt buzele calde si tacute. Sa nu ne spunem cuvinte ci doar sa ne atingem usor fiintele – asa de usor incat sa adormim intr-o clipa eterna pe care sa o pastram in suflet si azi si maine si asa pana cand ploaia ne va desparti. 

(amintire2021)

Zambeste azi, maine ... pentru totdeauna

Simt ca am un nod in gat. Simt ca vreau sa spun atat de multe, iar nodul asta ma opreste. Nu vreau sa imi iau ramas bun niciodata. Vreau sa iti spun buna dimineata in fiecare zi, iar seara sa ne prinda imbratisati. As vrea sa iti spun ca ochii tai imi provoaca vise, iar glasul tau imi tresare in suflet cand ma simt necajit. As vrea sa iti mai spun ca zambetul tau ma trezeste dimineata razand. E ceva ce nu imi explic, insa simplele ganduri imi dau putearea sa ma duc mai departe. Daca as putea scapa de nodul asta din gat ti-as mai spune ca imi e dor de tine in fiecare zi.     �

Someone Like You

Ne mor prietenii ne mor....si noi murim in moartea lor

Sti....uneori oameni mai mor

alteori nu

Ne mor oamenii de langa noi si parca randurile se strang. Ne raman mici si ne doare. Uneori de abia simtim asta, insa de cele mai multe ori exista o durere pe care putini o inteleg

E asa de greu sa privesti inainte si de multe ori te intrebi randul tau cand are sa vie...sau ueori te intrebi daca nu mai bine plecai tu in locul lui.

Ne mor prietenii ne mor....si noi murim in moartea lor

Salut

Oare ce culoare are dimineata dupa o seara in care asfintitul a fost calm?

Ma gandesc daca undeva departe de tot si de toate mai existi. Daca apusul din viata ta mai rasare uneori dimineata, sau daca lumina asta calda te mai face sa iti dezgolesti umerii