Am amestecat cuvinte cu sentimente. Am amagit vorbele cu amintiri. Credeam ca dragostea traieste undeva departe si doar o imprumutam cand vrem sa iubim.Partial m-am inselat. NU cred ca mai visez destul de mult cat sa pot zbura. Poate aripile mi s-au rablagit. Sau poate aerul e mai greu decat gandurile mele ascunse?
Cand se tanguie seara sunetul calm al jazz-ului perfect acordat, fumul se inalta calm deasupra camerei supravegheaza cuvintele calde care se astern pe un monitor semi-intunecat. Sa taci acum e cel mai recomandat. Sa asterni gandurile fara noima sau poate legandu-le de sentimental risipirii fumului parfumat e ceva nu divin….ci uman de divin. Daca mai adaugi un pahar de cognac invechit de timp, in care aromele se joaca cu mintea si lasa sufletul sa alerge liber, tanar si in cautarea ideii supreme, poate e alegerea serii superbe alaturi de tine insuti. Apoi sa adaugi la acest meniu al ingerilor trupul tau gol dansand in bataia luminii lunii care acopera partial geamul camerei…..nu cred ca as vrea sa mai dorm o perioada.