luni, 23 septembrie 2024

Am sa ridic odata ochii spre cer…..


A inceput sa treaca un ropot de ploaie si parca sunetul nu mai era acelasi. Am visat din nou vantul acela ce se juca prin parul meu. Stii….am visat ca aveam parul lung…..am simtit ca parca eram iarasi liber si parca sunetul era acelasi.

Mi-e dor de razele de lumina ce luminau fata mea cand totul era curat. Mi-e dor de ochii tai. Am vazut o licarire atat de frumoasa….si am crezut ca in sinea ta spuneai lucruri frumoase…insa de pe buzele tale nu au zburat nici povesti de dragoste…si nici macar un tacut te iubesc. Am pierdut o lacrima intr-un desert din care speram sa ies azi. Eh… e si maine o zi. Speram insa ca azi sa pot rasufla ususrat sis a ridic privirea spre cer cu pumnii ridicati: mai invinsesem inca o data! …dar nu era asa. Stiam ca la sfarsitul zilei va fi frig si totusi nu gasisem nici o plapuma sa ma incalzeasca. Stii imi spusese mama ca mai avea una veche ascunsa in pod. Am urcat sa o caut si am dat acolo de amintiri. Am zambit si am adormit intre ele. Am amintiri frumoase si stiu ca atunci cand gongul va bate pentru ultima oara….voi zambi. Stiu ca ii voi arata mamei tot ce a fost frumos in filmul meu. De multe ori imi inchipui ca o sa imi zambeasca si o sa ma stranga in brate. Acuma, insa e rece…si ma gandesc la tine. Mi-e dor sa ma tii in brate si sa imi soptesti ceva la ureche. Mi-e dor sa ma saruti asa….invers si sa razi tare……mi-e dor sa ma privesti asa printre gene….si sa ma saruti patimas. Am simtit azi ca as vrea sa te privesc cum faci dus. Vroiam sa iti vad sanii tai goi cum se intaresc atunci cand ii privesc….si vroiam sa ii simt cum ma impung si cauta sa se apropie de mine.

As vrea sa privesc lumea prin ochii tai. As vrea sa simt lumea asa cum e ea, asa cum sunt eu. Si stii ce as face? Te-as saruta io primul.

Te-am asteptat azi sa ma suni….am fost foarte egoist, ins aam sperat ca ma vei suna sa imi auzi vocea sis a imi spui ca ….ti-e dor de mine. Am stat pana seara tarziu treaz si m-am gandit la tine, speram sa ma suni. Am citit o carte in care zicea ca dragostea e frumoasa atunci cand simti ca pentru ea ai da tot ce ai mai de pret. M-am gandit  mult la ce am eu mai de pret in viata. Si mi-am dat seama ca nu am nimic, decat sufletul meu….si m-am gandit…..oare sa ti-l dau tie?

Am sa zbor si lacrimile mele vor cadea din cer. Am sa ating un nor si ploaia din inima mea se va preface in zapada..si eu voi zambi si voi cobori jos pe pamant ca sa incerc sap rind cu limba fulgii de nea…asa cum faceam in copilarie.

Am sa ii spun vantului sa bata tare ca zborul meu sa fie lin pe aripi…..si am sa simt cum el se joaca prin parul meu si imi sopteste la ureche ca nu o sa mai ploua. Am sa zambesc si am sa ii spun asa….intr-o doara….ca nu imi e frica si ca soarele va rasari curand. Am sa simt caldura primei raze de soare ce se va juca cu mine in dimineata asta. Am sa simt fiecare raza care va veni sa ni se alature…iar cand ziua  va fi acolo sus pe cer..am sa adorm imbratisat de prietenii mei, razele de soare!

Oare din apa se va ridica vreodata focul? Oare zembetul se pierde in apa? Cum se vede un zambem pe sub apa?

Stii ce ma intrebam eu des? De unde vine puterea..si de fapt ce inseamna puterea….si stii la ce meditam eu….la fericire…cand simti ca esti fericit…..si de ce ploaia apare atat de obsedant in viata mea….si nu intotdeauna sub forma de lacrimi. Si mai vroiam sa iit spun ceva: stii….mi-ai facut inima sa bata mai tare. As vrea sa o faci sa zambeasca si sa planga in acelasi timp….cine stie..poate iasa…..

Niciun comentariu: