marți, 9 decembrie 2014

apa...

Ploua undeva departe de mine. Ma plimbam printre copaci cautand locul in care picurii razbesc mai greu. M-am udat destul de tare insa nu imi era frig, ca de obicei visam. Imi e dor de soare si de zambetul tau. E tarziu, afara ploua si eu caut caldura din semineu. Undeva aproape e rece si picurii razbesc rece spre pervazul meu cazand intr-un sunet spart, acut de parca ar vrea sa doara. Simplitatea vorbelor e atat de frumos exprimata prin tacere atunci cand ploua, incat imi e dor sa adorm la sunetul sacadat al picurilor de liniste.

Niciun comentariu: