Undeva intre suflete visatoare si inimi sangerande m-am nascut eu.
Am stiut din prima clipa ca in viata pieirea nu e un scop si nici pe departe un deziderat. Am stiut ca viata invinge totul si ca durerea e menita sa spuna povesti frumoase seara atunci cand calmul se aseaza peste sunete stridente. E frumos cand auzi cum calmul serii se aseaza peste caldura din timpul zilei si racoarea acapareaza cu firele ei de fum rece care parca loveste in spinare ca un turture de vise si ma face sa iau pe mine un tricou putin mai gros. E frumos sa simti cum caldura iti cuprinde corpul si te face un pic mai calm decat erai inainte.
Ascult cum arde un bustean si lasa in urma lui sunete zglobii de brad care se tanguie in absoluta lui transformare in pocnet de placere.
In spate rasuna un jazz atat de cald si de lin incat simt ca o sa adorm curand. Nu vreau asta. Vreau sa ma gandesc inca la tine…vreau sa ma visez putin cu ochii deschisi la ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu