uneori cuvintele sunt asa de complicate....

Am uitat o bataie de aripi care sa inalte si sa duca departe. UNde? Nu stiu ...de fapt sunt sigur ca bataia asta era doar pentru a evita tacerea si linistea.
Am ridicat privirea spre cer cautand o raza de lumina. Nu era vorba de o lumina de speranta ci doar una sa incalzeasca aripi frante si ridicari ale ingerilor catre cine stie ce vazduh pierdut.
Am inchis ochii si am incercat sa adorm. si nu ca sa visez ci ca sa i pot deschide atunci cand lumina nu mai poate face fata unei eclipse totale de inima.