joi, 6 septembrie 2012

Visare de seara....


Undeva departe in linistea serii mele calme rasuna o chitara. Demult nu am mai ascultat o chitara precum atunci pe cetatuie. Mi-e dor de linistea acelei nopti si de prostia mea, un copil inca necopt.
Se insenineaza cerul si ceata se rupe in fasii. E cald acum si parca ar ploua cu lacrimi de durere peste un foc nestins. As fi vrut sa fiu bogat sa pot cumpara clipe. As fi vrut sa am curaj sa pot atinge varfuri. As fi vrut sa pot culege inimi si calca peste ramuri de maslin. E frumos sa visezi, desi uneori simt ca visez incontinuu. As vrea sa recitesc acea poezie care imi batuia gandurile acum ceva vreme, insa…e tarziu, e noapte deja si e vremea cand realitatea se transforma in frumos, iar neimplinirile in realizari. E momentul acela din zi cand sufletul meu zambeste. E atunci cand totul se duce la culcare iar eu ma afund in liniste intr-o fantana de reverii sau chiar de vise. E frumos in lumea in care visez eu. E soare si ploua atunci cand inima mea simte asta. Cobor intr-o lume in care roua diminetii e buna de baut, iar albine harnice si voinice imi dau sa gust din mierea lor. De abia am sosit si ma intind pe un covor verde si incep sa ma intind sa imi caut locul. Parca as adormi in propriul meu vis. E frumos aici si as vrea sa zambeasca cineva tacut. E cald in bratele care ma cuprind, insa e atat de rece cand ele dispar. Asa ma trezesc de fiecare data, cand simt ca sunt rece. Chiar daca inima mea e rece si poate sunt asa de rau….cred ca in sufletul meu nimeni nu mai are loc…poate doar eu cu iubirea mea infinita pentru mine. Ma gandeam la ochii tai si la sanii tai mici si frumosi. Esti superba cand zambesti si minunata cand razi. Visam cu ochii deschisi sa te mai vad odata, apoi sa plec. Am sa intind velele pe corabia mea si apoi am sa ma pierd in lumea mea, departe de tine si de tot ce ti-a facut rau. Poate doar soarele cu lumina lui sa iti mangaie fata, iar vantul cu adierea lui sa iti rasfire parul. Ploaia cu picurii ei sa iti atinga buzele. Atunci …sa stii ca sunt eu. Nu m-am intors la tine sa te deranjez…..doar m-am mai aventurat in lumea voastra sa te mai vad zambind si sa sper ca o sa poti vreodata sa ma imbratisezi cald ca sa imi redai viata inapoie.
Am sa ma ridic si am sa ma trezesc. E frumos afara si in sufletul meu la fel. E atat de bine sa stii ... ca ai un suflet visator 

Niciun comentariu: