Din toate vorbele lumii…am ales sa tac
Sa iau din floarea luminii o raza
Ca sa opresc o umbra ce s-aseaza
Simteam iubirea cum m-abandoneaza
si am ales ca sa vorbesc….sa tac

Sunt atatea solutii cand e vorba de a iubi…si eu….dintre toate….am ales ….sa tac
Am privit adevarul in fata si nu am putut sa il recunosc. Am citit printre randuri si am plans. Am ras la glumele tale si am plans cand m-am gandit cat te-am ranit. E o chestie de orgoliu care o pastrez in mine. E liniste in casa mea si imi pare ca din toata linistea am ales exact acel vers spart, precum o coarda rupta. Uneori muzicalitatea din mintea mea ma indeamna sa zambesc, alteori ma face sa plang. Sunt sunete care imi transforma inima in gheata. Uneori e cald, alteori e rece. Stii ce e curios? E rece de prea multa vreme lacrima mea. Ea se scurge incet pe obrazul care s-a saturat de atat de multa durere. Am sa ma ridic si am sa plec. Am sa plec si am sa citesc in continuare din cartea asta, chiar daca rafoind printre paginile sale, am sa mai lacrimez din cand in cand.
Mi-e dor de tine si de sanii tai. Mi-e dor sa te simt in brate si sa stiu ca te gandesti la mine. As vrea sa te am numai pentru mine si sa privesc in ochii tai increzator. Mi-e dor de noi si de noaptea in care am sa dorm linistit, in bratele tale.
Dezamagirea unei zile care nu va mai avea sfarsitul frumos pe care mi-l doream...o sa treaca candva...minciunile insa, nu trec niciodata. Ele raman acolo sa mai invarta un pic cutitul in rana.
Am sa ma intorc acolo unde ma gasesti de fiecare data cand vrei sa ma cauti. Acolo, in inima mea e cald acum, e cald si vreau sa adorm....atata doar....sa adorm.