Locul gol din inima mea....

Privind spre stele am realizat ca e noapte. As fi vrut sa citesc in stele putin din viitor. As fi vrut sa vad daca o sa te mai vad vreodata. Atata doar!
Am visat ca de obicei un munte rece si plin de zapada. Era asa de frig si imi frecam mainile sa nu inghete. Tu zambeai. Esti asa de frumoasa cand zambesti. Uneori soarele ar putea sa se ghideze dupa zambetul tau. I-ar fi mai usor. Zambetul tau e luminos. E luminos si cald. Asa de cald ca as putea sa stau aici in zapada pana maine si sa iti privesc frumosul suras. Uneori zambesc si eu doar cand ma gandesc la tine. As vrea sa ador cu tine in gand si sa ma trezesc in bratele tale. De cele mai multe ori visul asta de dimineata imi face ziua mai frumoasa.
Acum ceva vreme, m-am trezit intr-o dimineata mult prea devreme. Nu mai puteam dormi. Ma gandeam la toate problemele mele si la cum sa reusesc sa le dau de capat. M-am asezat pe fotoliu si am privit in zare. Nu am reusit sa vad zorile, insa am vazut un cer curat si plin de stele. In adormirea mea am inceput sa te caut printre ele. Si, te-am gasit intr-un final. Pana si de acolo imi zambeai. Zambetul tau mi-a facut ziua aceea mai frumoasa. Uneori ma trezesc si ii multumesc lui Dumnezeu ca imi da puterea de a merge mai departe in fiecare zi, alteori…ma gandesc la tine. Fara voi, muzica nu ar putea sa acopere locul gol din inima mea.