...imi e frig cand oamenii sunt reci.
Am ajuns sa inghet cand simt cum in jurul meu oamenii sunt reci. E atat de denigrat sentimentul ca primeaza trairea. Probabil ca nici nu ar fi chiar foarte rau asta, insa de multe ori instinctele primare aduc a frica....si mie imi este frica uneori de ce se intampla in jurul meu. Imi e dor sa fiu luat in brate adevarat. Imi e dor sa pot cuprinde cu bratele mele persoana draga. Imi e dor sa iubesc neconditionat si sa fiu iubit fara sa ma uit pe unde calc.
Uneori iubirea nu e raspunsul, stiu asta, insa lipsa iubirii ne aduce acolo unde suntem acum. Poate ca Dumnezeu ne invata inainte de toata sa iubim, sa fim iubiti cine ne invata? Cine ne invata cum e sa fi imbratisat si dintr-o data din viata ta sa dispara toate relele?
Am imbatranit. deja imi tremura mana pe masina de scris cand plang. Ma coplesesc prea tare emotiile si uneori vad mai greu, insa plang cand sunt numai eu cu mine, si plang cu patos si durere. De multe ori va invoc pe voi cei plecat ca sa ma agat de ceva asa vesnic, vesnic si calauzitor asa cum ati fost fiecare care ati plecat din lumea asta si mi-ati lasat un gol.
Am adunat atata durere ca nu stiu ce sa ma mai fac cu ea. Am sa merg la biserica, mai mult decat am facut-o pana acum....am sa iti spun tie Doamne durerile mele. Cu cele adunate, am sa le pastrez in suflet....am sa le duc inainte si sa le risipesc in cele 4 zari cand reusesc sa le mantuiesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu