luni, 15 februarie 2010

si timpul...care trece ....lasand in urma sa....un nor de praf ce vremea il lasa tot asa...


Trec zilele si raman clipele in urma cu o lacrima care curge asa de incet…asa de adanc si parca ar plange pana si ea la randul ei.
A mai trecut o zi in calendar si parca o scrijelesc adanc in inima mea….am trait despartiri..inimi frante….o dragoste neimpartasita cu adevarat care m-a facut sa plang de durere….si ma intreb cateodata…pana cand ceata va sta peste inima mea…nu ca as vrea altceva…..as vrea acel ceva dupa care tanjesc….as vrea sarutul acela…as vrea buzele si zambetul care m-a facut sa revad frumusetea vietii. Daca le voi primi vreodata?…..cred ca am ramas cu o amintire ….si de multe ori ma intreb..frumusetea ei mai poate dainui daca durerea e atat de mare?
Ma intreb de multe ori daca ea ma vede asa ….ma intreb daca nu carecumva sunt un fel de lighioana pentru ea….poate de aceea mi-a intors spatele atat de sec…poate de aceea cuvintele nu mai sunt ce au fost….sper insa ca o raza de lumina va ma incalzi…candva…
Azi am ascultat o piesa care m-a facut sa intru adanc in amintirile mele. De multe ori ma gandesc ca poate as fi si eu vinovat cu ceva…..sunt prea multe care s-au adunat langa mine si care nu isi gasesc raspunsul….e dureros insa sa simti cum ti se duce pamantul de sub picioare si a doua oara..la fel fara a avea un raspuns ….poate ca ar trebui sa il caut undeva….dar oare unde?

Niciun comentariu: