Nu stiu cum se face ca afara e cald. Am simtit ca desi e cald…totusi as vrea macar o pala de vant. Am asteptat o dimineata intreaga o adiere cat de usoara, insa….nu a mai venit.
Am fost azi iarasi printre copii. Am simtit pe chipul lor cum radiau de fericire. Sunt singur printre atatea picaturi de roua si nu reusesc sa imi iau privirea de la ei. Sunt parca intr-un vis care nu as mai vrea sa se termine. Mi-e greu sa gred ca e pentru ultima data..mi-e frica ca ultima data sa nu insemne sfarsitul…si la urma urmei…sfarsit nu exista.
Am privit cum soarele se ducea spre apus. Se grabea si parca vroia sa imi spuna sa adorm. As fi vrut sa adorm insa nelinistea nu ma lasa sa respir aerul rece pe care mi-l doresc. As fi vrut sa nu imi dea lacrimile azi. As fi vrut sa nu plang in hohote..insa azi am plans…am plans in gura mare….insa….eram doar eu acolo….in sinea mea….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu