luni, 23 noiembrie 2009

Am visat az noapte cum iti stergeam lacrimile. ...


Si azi a fost ceata. Pe drum am intalnit un catel mic..era zgribulit de frig…era atat de mic…si nasul lui era atat de rece…stii ca un catel cu nasul rece e un catel sincer? Dar oare nu sunt toti? Ei sunt atat de blanzi..nu ca si oamenii…ar face orice pentru tine…si nu trebuie neaparat sa ii hranesti….o fac din bun simt…oare de ce nu putem fi caini?.....si a inceput sa scanceasca….ii era atat de frig..si parca am inceput sa il inteleg cu fiecare scancit..cu fiecare clipire a ochilor…ce ochi mici si frumosi avea….si se uita la mine atat de rece….de parca nu ii mai pasa de lumea asta….fusese rea lumea asta cu el…si el nu ceruse nimica..decat un loc in care sa iubeasca….un loc in care sa latre fericit si sa fie iubit…nu vroia sa fie iubit la fel cum iubea el…ci doar cineva sa fie acolo pentru el….era trist….era atat trist….imi venea sa plang cand il vedeam cat de firav e si cat de mult dorea sa moara….i-am spus ca il voi iubi si ca voi fi langa el….nu mai vroiam sa il simt atat de rece…..vroiam sa il vad fericit….as fi vrut sa imi zambeasca si sa fie fericit….dar el se incapatana sa taca…si sa sufere. L-am adus in casa si el a schenuat…parca imi multumea dar nu era fericit…..peste noapte l-am lasat la caldura…..si apoi am adormit cu el in brate…..l-am visat cum ii stergeam lacrimile…..
Cand m-am trezit era rece…murise…poate de durere…poate de speranta….plangeam si scheunam incet langa el…se mai dusese o frantura din mine odata cu micutul acesta care venise de nicaieri sa imi arate suferinta la un alt nivel acela final….
As fi vrut sa pot sa fac ceva pentru el…si imi reprosez acest lucru si acum….dar poate ca el asta vroia…se incapatana ca si mine intr-o idee….era iarasi ceata….si eu plangeam cu el in brate inainte de a-l reda pamantului pentru totdeauna….as fi vrut sa il mai simt o data si poate sa imi zambeasca…….o sa imi amintesc de el…..ii stergeam lacrimile……

Niciun comentariu: